Comunicat de presă cu privire la săpăturile arheologice efectuate la mănăstirea Baia de Aramă

1Episcopia Severinului și Strehaiei își exprimă indignarea pentru situația nemaiîntâlnită până în prezent în care specialiști în arheologie și protecția monumentelor istorice au lucrat la lumina zilei, sub umbrela unei autorizații de diagnostic arheologic, cu aceleași metode distructive cu care căutătorii de comori „lucrează” la adăpostul nopții.
 
 

        În ziua de 11 noiembrie 2013, la mânăstirea Sfinții Voievozi  din Baia de Aramă, o echipa  de cercetători formată din Gheorghe Petrov, responsabil științific de șantier, Horațiu Dorin Groza, Marin-Iulian Neagoe și Vasile Paul Scrobotă a început așa-zise lucrări de evaluare de teren, în baza Autorizației  de Diagnostic Arheologic nr. 266/2013 emisă de Ministerul Culturii pentru  Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Autorizația în cauză a fost emisă pentru efectuarea „evaluării de teren în zona curții bisericii, urmărindu-se următoarele obiective arheologice: evaluarea potențialului arheologic, verificarea stratigrafiei, pentru inițierea unei viitoare cercetări preventive”.

Prezenți la fața locului, reprezentanții Episcopiei Severinului și Strehaiei, însoțiți de un arheolog expert, dr. Gabriel Crăciunescu, au constatat cu stupoare că, pentru atingerea obiectivelor menționate în autorizație, echipa de cercetători contractase o firmă care să presteze servicii cu un buldoexcavator, cu braț și cupă de excavare, freză și picamer cu aer comprimat. Protestând împotriva acestui mod de lucru, reprezentanții episcopiei s-au lovit de indiferența echipei de cercetare, astfel încât buldoexcavatorul a început să excaveze.

 

2În scurt timp, s-a constatat că lucrările nu se realizează conform Standardelor și Procedurilor arheologice instituite prin Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2392 din 06.09.2004, standarde care definesc evaluarea de teren ca acțiune nedistructivă și că metodele de lucru sunt complet neadecvate săpăturilor efectuate tangențial fundației unui monument istoric. În acest sens, în calitate de titulari ai monumentului istoric, reprezentanții Episcopiei au solicitat domnului Gheorghe Petrov să le pună la dispoziție Proiectul evaluării de teren, având în vedere că „este obligatoriu pentru arheologi să realizeze o Evaluare de teren numai pe baza unui proiect ce conține specificații scrise” (cf. Art. 3.1.11 din Standard – evaluarea de teren ). Această solicitare a fost formulată în virtutea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protecția monumentelor istorice și Codului Deontologic al Arheologilor din România (CDAR I, alin 4). Dl. Gheorghe Petrov a refuzat acest lucru, spunând că nu este necesară întocmirea unui proiect pentru lucrările de evaluare de teren. Precizăm că în art. 3.1.6 din standardul menționat se prevede că: „O evaluare de teren poate fi realizată independent de existența unui proiect de cercetare arheologică (proiect in care este prevăzută etapa evaluării de teren, n.n.). Este de dorit, în aceste circumstanțe, ca evaluarea de teren să fie realizată împreună cu arheologul care va executa săpătura, înainte ca activitatea intruzivă să înceapă, astfel încât să evite, pe cât posibil, afectarea patrimoniului arheologic”. Așadar, conform reglementărilor în vigoare, trebuie să existe fie proiectul de evaluare de teren, fie proiectul de săpături. Acest document este strict necesar pentru ca factorii în drept să poată verifica dacă modul de lucru aplicat pe teren corespunde cu cel autorizat de Ministerul Culturii. În lipsa prezentării acestui document, dl. Gheorghe Petrov a abuzat de calitatea sa de arheolog pentru a continua lucrările dincolo de limitele autorizației. 

        Așa a început dezastrul. Săpăturile arheologice profesioniste se fac stratificat, adică se degajează straturi-straturi de maximum 10 cm. Verificarea stratigrafiei (a straturilor succesive de locuire) se face printr-un sondaj, sub forma unui patrulater cu laturi de 1-2 m. În schimb, aici, s-a început excavarea terenului la 0,05-0,30 m de zidul bisericii, în zona tâmplei de nord, folosind cupa și brațul buldoexcavatoruluiÎn procesul de excavare utilajul a smuls blocuri de piatră din fundația absideiS-a realizat un crater cu adâncimea de 3,60 m în partea de est (la tâmpla de nord) și 1,80 m în partea de vest, lungimea craterului mergând paralel cu zidul nordic al bisericii pe o distanță de 7,90 m, lățimea acestuia fiind de 1,90 m. Din punctul cel mai adânc al craterului, de 3,60 m, a început forarea în stâncă, folosind un picamer minier, realizându-se o pătrundere cu adâncimea de 2,70 m și diametrul de cca. 3 cm. Ca urmare a blocării înaintării, s-a renunțat la acest canal de forare și a început, de la aceeași adâncime de 3,60 m, săparea unui canal oblic înspre fundația naosului bisericii. În cursul acestei ultime forări, burghiul utilizat s-a blocat în rocă, iar lucrătorii nu au mai putut continua, încetând astfel pretinsa „evaluare de teren”.

       Menționăm că în tot cursul excavării, atât arheologii, cât și lucrătorii s-au comportat ca într-o galerie de mină și nu s-a acordat nicio atenție operațiunilor care sunt specifice lucrărilor de evaluare de teren: nu au fost decopertate treptat straturile arheologice, au fost excavate oase care au fost total ignorate și, cel mai important lucru, acțiunile de evaluare au continuat dincolo de identificarea stratului limită. Evaluarea de teren se încheie în momentul detectării stratului virgin (neatins de mâna umană), strat de altă culoare, în acest caz stratul de argilă roșie identificat la adâncimea de 1m. De la identificarea acestui strat, orice săpătură în adâncime a fost executată ilegal. Continuarea lucrărilor dincolo de adâncimea de 1 m, printr-o secțiunea excavată paralel cu zidul bisericii, a afectat structura de rezistență a bisericii, având în vedere că secțiunile arheologice se fac întotdeauna perpendicular pe zid, cât mai îngust, și fără să pună în pericol construcția.

        Pe lângă modul agresiv de execuție a lucrărilor, interzis de legislație și condamnat de practica arheologică, reprezentanții Episcopiei Severinului și Strehaiei au fost uimiți să constate că echipa de arheologi s-a asociat în execuția lucrărilor cu dl. Linguraru Dumitru și firma sa, persoană în favoarea căreia au fost subcontractate lucrările de cercetare arheologică. Asupra aceastei persoane planează suspiciunea că s-a aflat printre căutătorii de comori care au realizat în ascuns săpături ilegale vandalizând biserica din Baia de Aramă. În fapt, de la începutul lucrărilor s-a mers direct spre o țintă dirijată nu de către responsabilul științific de șantier, ci de către dl. Linguraru Dumitru. Este responsabilitatea organelor în drept să stabilească: 1. relațiile contractuale dintre cercetători și firma care a executat săpăturile; 2. legalitatea executării săpăturilor de către firmă în absența autorizației specifice, subcontractarea fiind expres interzisă în lipsa unui nou act de autorizare; 3. relațiile contractuale dintre cercetători și finanțator, având în vedere că „evaluarea de teren poate fi inițiată sau desfășurată ca urmare a cererii unor sau unei persoane fizice sau juridice de drept public sau privat” (cf. Standard – evaluare de teren. Scopul).

 

altAvând în vedere toate cele menționate, Episcopia Severinului și Strehaiei a formulat o plângere la organele de poliție. Inspectoratul Teritorial de Muncă a oprit executarea lucrărilor, întrucât puneau în pericol siguranța muncitorilor. Abia după acest moment,  echipa de cercetători a menționat pentru prima dată explicit faptul că se aflau în căutarea unei cavități subterane care ar adăposti legendara „comoară a lui Brâncoveanu”.  

Episcopia Severinului și Strehaiei nu se opune cercetărilor arheologice realizate conform standardelor aplicabile. Descoperirea unor vestigii brâncovenești la Mânăstirea din Baia de Aramă ar spori însemnătatea istorică și ar conferi un plus de importanță religioasă mărturiilor din vremea voievodului sfânt Constantin Brâncoveanu. Niciodată, însă, descoperirea unor vestigii nu se poate face cu afectarea unui monument istoric.

         Regretăm faptul că Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj, instituție muzeală de prestigiu, a fost implicat într-o acțiune atât de reprobabilă.

        Mulțumim doamnei Doinița Mariana Chircu, director al Muzeului Regiunii Porților de Fier, care a denunțat acțiunile întreprinse de domnul Gheorghe Petrov. Mulțumim, de asemenea, primarului orașului Baia de Aramă, domnul Rafael Dunărințiu, care s-a comportat ca un demn apărător al intereselor comunității, precum și Inspectoratului Județean de Poliție Mehedinți, Inspectoratului Teritorial de Muncă și Inspectoratului de Stat in Construcții pentru profesionalismul dovedit.  

 

EPISCOPIA SEVERINULUI ȘI STREHAIEI
 
 
4567891011